Izvorul Tamaduirii este o sarbatoare inchinata Maicii Domnului! Ce spune traditia ca trebuie sa faci astazi

Aceasta sarbatoare nu are data fixa. Este trecuta in calendar in vinerea din Saptamana Luminata, adica vinerea ce urmeaza dupa Paste.
Sarbatoarea se refera la vindecarea unui orb dupa ce Fecioara Maria i-a spus imparatului bizantin Leon I sa-l duca sa se spele cu apa dintr-un izvor de langa Constantinopol. Ulterior, pe acel loc, imparatul Leon a ridicat o biserica, aceasta primind hramul „Izvorul Tamaduirii”.

Traditia spune ca imparatul Leon (457 – 474), pe cand era tanar, inca neincoronat, se plimba printr-o gradina din apropierea vechii cetatii bizantine. Acolo ar fi intalnit un batran orb, cu care a vorbit despre Dumnezeu si Invierea Fiului Sau. Dupa un timp, batranul l-ar fi rugat pe imparat sa-i dea apa si sa-l duca in cetate. Tanarul Leon a cautat in jur un izvor, dar nu a gasit. In momentul acela, insa, Maica Domnului i-a spus: „Nu este nevoie sa te ostenesti, caci apa este aproape. Patrunde, Leone, mai adanc in padure si, luand cu maini apa tulbure, potoleste cu ea setea orbului si unge cu ea ochii lui cei intunecati”. Asa a gasit viitorul imparat un izvor din care a dat sa bea orbului si l-a spalat pe fata. Apa l-a vindecat imediat pe orb, iar Leon a exclamat: „Maica Domnului, esti aici! Te-am gasit.”

Traditia mai spune ca imparatul a ridicat pe acel loc o biserica si ca Maica Domnului s-a aratat oamenilor vindecandu-le suferintele. Mai tarziu, imparatul Justinian (526 – 575), suferind de o boala grea, a venit la acest izvor si s-a vindecat. El a ridicat, drept multumire, o biserica, distrusa insa de turci in 1453. Rezistand tuturor vicisitudinilor, crestinescul izvor mai exista si astazi la Constantinopol. Si acum, mii de credinciosi vin la izvor pentru a primi ajutorul Maicii Domnului.

Meteorologii Accuweather anunță o lună iulie ISTORICĂ în România. Temperaturi cum n-au mai...

TEST IQ exclusiv pentru genii | Mutați un chibrit, pentru a corecta 17...

Astazi, izvorul este adapostit intre zidurile inalte ale unui ansamblu monahal, ingrijit de Patriarhia Ecumenica. Izvorul este imprejmuit de un edificiu realizat in marmura alba, strajuit de o icoana in care este reprezentata Maica Domnului cu Pruncul in brate, inconjurata de ingeri, stand deasupra unei fantani. De asemenea, sunt reprezentati imparatul cu garda sa si patriarhul insotit de alti episcopi, soldatul Leon si orbul in fundal, iar la baza fantanii, un paralitic ce isi primeste vindecarea.
Tot in paraclisul subteran se afla minunata icoana a praznicului Izvorul Tamaduirii, a carei vechime atinge perioada de aur a Bizantului si despre care se spune ca „se curata singura”. In ciuda umezelii din biserica si a vechimii ei, icoana si-a pastrat nealterate calitatile, iar analize facute asupra ei au dovedit calitati de refacere inexplicabile stiintific.

Ansamblul monahal mai cuprinde o biserica impunatoare construita in secolul al XIX-lea si cimitirul in care sunt inmormantati peste 20 dintre patriarhii ortodocsi ai Constantinopolului, intre ei aflandu-se si patriarhii ecumenici care au sustinut demersul Bisericii Ortodoxe Romane pentru obtinerea autocefaliei in anul 1885 si pentru ridicarea la rangul de Patriarhie in anul 1925.
In amintirea faptelor petrecute in secolul al V-lea la minunatul izvor, Parintii Bisericii au hotarat ca prima vineri de dupa Paste sa fie inchinata Maicii Domnului.

De Izvorul Tamaduirii, se sfintesc apele

Crestinii ortodocsi vin in aceasta zi la biserica pentru a lua parte la slujba de sfintire a apei, cunoscuta si sub numele de Agheasma Mica.

Dupa ce preotul a sfintit apa, ii stropeste pe credinciosi, in timp ce se canta troparul: „Mantuieste, Doamne, poporul Tau, si binecuvanteaza mostenirea Ta, biruinta binecredinciosilor crestini asupra celui potrivnic daruieste, si cu crucea Ta pazeste pe poporul Tau”. Astfel, s-a retinut in popor ca scopul urmarit prin agheasma este de a alunga „aratarea urata si rea”, adica duhul cel rau.

Agheasma Mica poate fi bauta tot anul, pe nemancate, spre deosebire de Agheasma Mare, de la Boboteaza, care poate fi bauta numai timp de opt zile. Tot Agheasma Mica se numeste si apa sfintita la sfestania casei.
In Romania exista mai multe izvoare considerate ale tamaduirii, in jurul carora, cu prilejul acestui praznic, mii si mii de crestini vin sa se impartaseasca din binefacerile apei sfintite. Printre ele, izvorul de la Manastirea Dervent, Biserica Greaca din Braila, Manastirea Ghighiu din judetul Prahova, Manastirea Horaicioara din judetul Neamt sau Manastirea Cetatuia Negru Voda din judetul Arges.

Traditii si credinte populare
In aceasta zi, in unele zone ale tarii, adolescentii fac legamantul juvenil. Acest legamant se facea, cu sau fara martori, in casa, in gradini sau in jurul unui copac inflorit. Tinerii treceau prin mai multe momente rituale prin care faceau juramantul respectiv: rostirea cu voce tare a juramantului, schimbul colacului sau al altor obiecte cu valoare simbolica, de obicei o oala sau o strachina din lut, insotite intotdeauna de o lumanare aprinsa, imbratisarea frateasca, ospatarea cu alimente rituale si dansul.
Persoanele legate se intalneau anual sau, dupa casatorie, la Rusalii. Dupa incheierea solemna a legamantului, copiii si apoi oamenii maturi isi spuneau pana la moarte surata, vere, fartate ori verisoara si se comportau ca adevarate rude de sange: se sfatuiau in cele mai intime si grele probleme ivite in viata, isi impartaseau tainele, nu se casatoreau cu sora sau cu fratele suratei ori fartatului, se ajutau si se aparau reciproc, pana la sacrificiul suprem.

Din batrani se spune ca in aceasta zi este bine ca oamenii sa se spele cu roua si sa bea agheasma, pentru a se feri de boli sau chiar pentru a se vindeca.

Tot in aceasta zi se curatau si se sfinteau fantanile si se gaseau izvoare noi. Credinta spune ca fantanile sfintite de Izvorul Tamaduirii nu vor seca in perioadele fara ploi.

Sursa: Mediafax

D.C.